Gradul de îndatorare pentru persoane fizice: cât din venitul tău poate merge pe rate

Dacă ceri un credit pe numele tău, ca persoană fizică, banca nu se uită doar la cât câștigi. Se uită la cât îți rămâne după ce plătești ce datorezi deja.

În articolul trecut am văzut cum ajunge banca la venitul pe care ți-l ia în calcul — care nu e neapărat suma pe care o încasezi. Acum vedem ce face cu el.

Și aici apare o surpriză pe care mulți o descoperă abia la ghișeu: în calculul ăsta intră și lucruri pe care nu le consideri datorii. Un card pe care nu-l folosești. Un descoperit de cont uitat activ. O rată la telefon. Un credit al altcuiva, pentru care ai semnat acum trei ani.

Ce este, de fapt

Gradul de îndatorare e un raport simplu: cât plătești lunar către toate creditele tale, împărțit la venitul pe care banca ți-l ia în calcul. Rezultatul se exprimă în procente.

Atât. Nu e un scor secret, nu e o notă, e o împărțire.

Să o facem pe un exemplu. Ai venitul net eligibil de 5.400,00 lei și plătești lunar:

• credit de nevoi personale — 900,00 lei
• rată la telefon — 150,00 lei
• leasing auto — 1.100,00 lei

Total rate: 2.150,00 lei.

2.150,00 împărțit la 5.400,00 înseamnă 39,81%. Ăsta e gradul tău de îndatorare.

Observă ceva: rata la telefon pare neglijabilă, 150,00 lei. Dar în calcul intră la fel ca celelalte. Iar cele mai multe dosare nu se împiedică de un credit mare, ci de trei-patru mici pe care nimeni nu le simțea ca fiind credite.

Ce intră în calcul — inclusiv ce nu te aștepți

Partea evidentă: ratele la credite. Ipotecar, nevoi personale, auto, refinanțări.

Partea mai puțin evidentă, care strică cele mai multe dosare:

Limita cardului de credit, chiar dacă nu-l folosești

Ăsta e cazul care nedumerește cel mai mult. Ai un card cu o limită, îl ții în sertar de doi ani, soldul e zero. Pentru tine e zero. Pentru bancă, nu.

Motivul: nu contează ce ai cheltuit, contează ce ai putea cheltui mâine. Ai acces la banii ăia oricând, fără să mai ceri voie nimănui — deci banca ia în calcul o parte din limită ca și cum ar fi o rată. Cât anume, diferă de la o bancă la alta.

Din perspectiva ta e nedrept. Din perspectiva ei e singura variantă prudentă: dacă ți-ar da creditul și a doua zi ai goli cardul, s-ar trezi cu un client care plătește două rate, nu una.

Descoperitul de cont

Aceeași logică, aceeași surpriză. Un overdraft activ pe care nu l-ai folosit niciodată e tot o linie de credit deschisă și se tratează ca atare.

Mulți oameni nici nu știu că îl au — a venit la pachet cu contul, acum câțiva ani.

Cumpărăturile în rate și leasingul

Rata la frigider, la telefon, la mobilă. Leasingul auto. Toate sunt obligații lunare cu dată fixă, deci intră.

„Dar e doar în rate, fără dobândă” nu schimbă nimic — banca se uită la suma pe care o dai lunar, nu la cât te costă în plus.

Popririle și rețineri de orice fel

Pensii alimentare, popriri, orice se reține automat din venit. Ies din buzunar înainte să ajungă la tine, deci reduc ce rămâne pentru o rată nouă.

Creditele altcuiva, pentru care ai semnat

Dacă ești co-debitor sau girant la creditul cuiva, acel credit apare și în dosarul tău. Nu pe jumătate, nu proporțional — integral.

E cel mai neplăcut element din listă, pentru că oamenii îl uită complet. Ai semnat pentru fratele tău acum patru ani, el plătește impecabil, tu nu ai scos un leu — și totuși rata aceea îți ocupă loc în calcul. Din perspectiva băncii, dacă el se oprește, tu plătești.

Ce plafon există

Aici trebuie să fiu clar, pentru că e locul unde circulă cele mai multe cifre pe internet și puține sunt corecte.

Există un plafon reglementat, care nu e același pentru toate creditele — diferă după tipul creditului și după moneda în care e luat. Peste el, banca nu are voie să treacă.

Dar băncile pot aplica și limite proprii, mai stricte decât cea reglementată. Așa se explică de ce același dosar trece într-un loc și nu trece în altul, fără ca nimic din situația ta să se fi schimbat.

Din motivul ăsta nu îți dau aici un procent și nu te sfătuiesc să îl ții minte. Un număr auzit de la un cunoscut, aplicat la alt tip de credit sau la altă bancă, e mai periculos decât nicio cifră — te face să crezi că știi unde te afli.

Ce merită reținut e mecanismul: cu cât raportul e mai mic, cu atât ai mai mult loc de manevră.

Cum îl îmbunătățești înainte să aplici

Vestea bună e că, spre deosebire de alte criterii, ăsta se mișcă repede dacă știi la ce să te uiți.

1. Închide cardurile și descoperitele pe care nu le folosești. Cel mai mare efect pentru cel mai mic efort. Nu reduci nicio cheltuială reală — elimini o limită care ocupa loc degeaba. Durează câteva zile până se actualizează, plus timpul de închidere efectivă la bancă.

2. Scapă de ratele mici. Dacă ai două-trei rate mici aproape de final, plătirea lor anticipată eliberează mai mult loc decât pare. Efect imediat după ce se sting.

3. Prelungește perioada sau refinanțează. O rată lunară mai mică înseamnă un raport mai bun, chiar dacă totalul plătit crește. E un compromis real, nu un truc — merită făcut conștient, nu automat. Durează câteva săptămâni.

4. Adu un co-debitor. Veniturile se adună, deci raportul se calculează altfel. Dar implică pe altcineva într-o obligație pe termen lung, iar creditul va apărea și în dosarul lui — exact ca la punctul cu girantul de mai sus. Nu e o soluție tehnică, e o decizie de familie.

5. Ieși din garanțiile vechi, dacă se poate. Dacă ai girat pentru cineva care și-a plătit constant creditul, uneori se poate renegocia scoaterea ta. Depinde de banca lui și nu e rapid — dar merită încercat înainte să aplici tu.

Niciuna dintre astea nu îți garantează aprobarea. Fiecare îți dă însă mai mult spațiu în calcul, iar spațiul e exact ce lipsește în majoritatea dosarelor respinse.

Înainte să depui cererea

Cele mai multe surprize la ghișeu nu vin din venit, ci din ratele pe care oamenii uită că le au. Merită să le numeri tu, pe hârtie, înainte să le numere altcineva.

Pe bancabilitate.ro poți cere gratuit o evaluare înainte să depui cererea: completezi câteva date și te contactează cineva care se uită pe cazul tău. Nu ține loc de decizia băncii, dar afli de unde pornești.

Iar dacă rezultatul nu îți place, e o veste mai bună decât pare: dintre toate motivele pentru care un dosar e respins, ăsta e printre cele care se repară cel mai repede.

---