La ce se uită banca atunci când ceri un credit (pe scurt, pe românește)

Ai completat cererea de credit, ai depus actele și acum aștepți. Undeva, în spatele unor geamuri mate, cineva analizează dosarul tău și decide dacă meriți banii sau nu. Iar tu nu ai nicio idee după ce criterii se dă verdictul.

Vestea bună: nu e magie neagră, nici o comisie secretă care te judecă după ureche. Băncile se uită, în mare, la aceleași 5 lucruri, indiferent de bancă sau de tipul de credit — ipotecar, nevoi personale sau auto. Hai să le trecem în revistă, pe scurt, fără cuvinte de doctorat în finanțe.

1. Venitul tău — cât câștigi și cât de sigur e

Primul lucru evident: câți bani intră lunar în cont. Dar la fel de important e cât de stabil e venitul ăsta. Un salariu fix, de la un angajator serios, cântărește mai mult decât un venit variabil — chiar dacă suma pe hârtie e identică.

De ce contează: dacă venitul tău arată „sigur" pe hârtie, banca se relaxează. Dacă arată ca o ruletă — azi mult, mâine puțin — va cere garanții suplimentare sau te va refuza direct.

2. Gradul de îndatorare — cât din salariu e deja „ocupat"

Sună a termen greu, dar e simplu: gradul de îndatorare arată cât la sută din venitul tău lunar se duce deja pe alte rate — la un alt credit, la un leasing auto, chiar la un card cu limită mare folosită.

Băncile au un plafon (de obicei în jurul a 40-45% din venit, cu variații) peste care nu te mai lasă să te împrumuți, oricât de bun client ai fi altfel. Un exemplu rapid: dacă ai un venit de 5.000 lei și plătești deja 2.200 lei rate pe alte credite, ești deja la 44% — foarte aproape de limită, chiar dacă venitul tău arată bine pe hârtie. E ca și cu un dulap: dacă e deja plin, nu mai încape nimic, oricât de frumos ar fi obiectul nou.

De ce contează: dacă ai deja rate care îți mănâncă jumătate din leafă, orice credit nou riscă să te sufoce financiar — iar banca știe asta mai bine decât tine, statistic vorbind.

3. Istoricul de plăți — ai fost cuminte cu banii altă dată?

Aici intră în scenă Biroul de Credit — un registru privat, alimentat de bănci și de IFN-uri (instituțiile financiare nebancare, cele care dau credite fără să fie bănci), unde apare istoricul tău de credite din ultimii ani: ce ai luat, ce ai plătit la timp și unde ai avut întârzieri. Nu e o „listă neagră" secretă, e pur și simplu istoricul tău de plătitor, la care banca are acces în câteva secunde — dar cu acordul tău, pe care îl semnezi odată cu cererea de credit.

Și aici e o veste bună pe care puțină lume o știe: nu orice întârziere ajunge în raport. Ca să apară, trebuie îndeplinite ambele condiții deodată — restanța să fie de minimum 30 de lei și să treacă minimum 30 de zile de la scadență. O plată făcută cu trei zile întârziere nu te trece în raport, și nici o sumă foarte mică. Asta nu înseamnă că poți amâna liniștit: peste ambele praguri, întârzierea se vede.

De ce contează: dacă ai plătit mereu la timp, ești un pariu sigur pentru bancă. Dacă ai avut restanțe care au trecut de cele două praguri — chiar și acum câțiva ani — banca le vede și le pune în balanță.

4. Vechimea în muncă — cât de „așezat" ești

Un job de 3 luni arată diferit față de un job de 3 ani, chiar dacă salariul e identic. Băncile preferă stabilitatea: vechime la actualul loc de muncă (sau măcar în domeniu) și, ideal, un contract pe perioadă nedeterminată. Un freelancer cu venituri variabile, chiar mari, trebuie de multe ori să demonstreze mai multă istorie decât un angajat cu salariu fix mai mic.

De ce contează: dacă tocmai ai schimbat jobul, nu e un blocaj total, dar poate însemna documente suplimentare sau o sumă aprobată mai mică decât ai spera.

5. Vârsta ta și cât mai ai de rambursat

Ultimul element, poate cel mai puțin intuitiv: banca se uită la vârsta ta ȘI la perioada de rambursare cerută, împreună. Un credit pe 30 de ani cerut la 55 de ani ar însemna că ultimele rate cad la 85 de ani — ceva ce majoritatea băncilor nu acceptă.

De ce contează: nu e o discriminare pe vârstă, e matematică simplă de risc. Cu cât ești mai tânăr, cu atât ai mai multă flexibilitate pe perioada de rambursare.

Și acum?

Aceste 5 criterii nu sunt un secret de stat — sunt, de fapt, destul de logice odată ce le vezi scrise negru pe alb. Problema e că nimeni nu ți le explică ÎNAINTE să aplici, doar DUPĂ, când vine refuzul (sau aprobarea, dacă ai noroc). Și, ca la orice test la care nu știi întrebările dinainte, e ușor să te panichezi degeaba sau, dimpotrivă, să aplici fără să ai nicio șansă.

În articolele următoare din serie o să intrăm în detaliu pe fiecare punct — ce înseamnă exact un grad de îndatorare „bun", cum arată Biroul de Credit pe dinăuntru, ce tip de credit ți se potrivește în funcție de vârstă și așa mai departe.

Dacă vrei să știi unde te situezi înainte să mergi la bancă, nu după, poți cere gratuit o evaluare pe bancabilitate.ro — completezi câteva date și te contactează cineva care se uită pe cazul tău. Nu e magie, dar cel puțin nu mai afli surprizele abia la ghișeu.